Nimic!

Acum cateva seri,pur si simplu nu puteam sa adorm.Capul meu era macinat de ganduri si intrebari stupide, fara rost( de ce? cum sa putut intampla asta?,cand? iar?pana cand?) iar muzica imi soptea in urechi...

    Sunetul profund ,al marii zbuciumate  
    Trezeste amorteala,din gandu-i temator,

    Iar ea sta linistita,privind aievea cerul

    Imbratisand mai tare,acel chip iubitor.

    El o saruta dulce,pe fruntea-i delicata

    Si ii sopteste-ncetu`cuvinte de amor,

    N-ar vrea sa se termine,acum,ori niciodata

    Acea clipita scurta,de care-i va fi dor.

Vazand ce mi`a iesit,vroiam sa mai fac o completare,dar inspiratia mea,se pierduse...